🛑 Stop Loss, prieten sau dușman?

În lumea tradingului există o linie de demarcație clară:

Cei care consideră stop loss-ul ca un instrument vital de gestionare a riscului,

și cei care îl văd ca o capcană creată de balene pentru a scoate micii din piață înainte de mișcările importante.

Ambele poziții au ceva adevăr. Dar, ca aproape totul în trading, contextul contează..

Cei care sunt împotriva stop loss-ului obișnuiesc să argumenteze

Că prețul obișnuiește să „prindă stopuri” pentru a merge apoi în direcția așteptată.

Că a opera fără stop și cu răbdare pe termen lung tinde să se încheie cu câștiguri (dacă proiectul este bun).

Că marii jucători manipulează zonele de lichiditate pentru a curăța micii traderi înainte de a mișca prețul.

Și deși sună conspirativ… există exemple reale care o susțin.

De cealaltă parte se spune: Stopul este obligatoriu.

Cei care afirmă că a nu folosi stop înseamnă a nu avea gestionare a riscului.

Și aici nu este mult de discutat: dacă intri cu un efect de levier mare, fără o limită clară de pierdere, joci la ruletă.

Și în acest punct au dreptate.

---

După părerea mea, depinde de cum operezi.

Pentru mine, stop loss-ul nu este nici prieten, nici dușman, este un instrument.

Și ca orice instrument, depinde de modul în care îl folosești.

📉 Dacă operezi cu efect de levier, în perioade scurte sau cu monede dubioase → stopul este obligatoriu.

🕰️ Dar dacă mergi pe termen lung, fără efect de levier, și intri în proiecte cu fundament solid → stopul poate fi mai mult un obstacol emoțional decât o ajutor real.

Nu vorbesc despre a lăsa prețul să se prăbușească fără control. Vorbesc despre a avea un criteriu real, a nu opera din emoții și a ști de ce ești într-un activ.

Tu de ce parte ești?

Există mulți care nu folosesc niciodată stop și le merge bine.

Și mulți alții care nu ies niciodată la timp… pentru că nu l-au folosit când ar fi trebuit.

👇 Mă interesează să îți citesc părerea:

Crezi că stopul este o necesitate sau o capcană mai a pieței?