Aprobarea legii GENIUS în Senatul american marchează un punct de cotitură pentru sectorul cripto. Această legislație caută să stabilească un cadru juridic pentru stablecoins susținute de dolar, deschizând calea pentru o reglementare națională a acestor active.
De fapt, această nouă lege, dacă este aprobată și de Camera Reprezentanților și ulterior semnată de președintele Trump, ar putea genera un val fără precedent de cerere pentru aceste criptomonede. Pentru Vincent Mortier, director de investiții la Amundi, consecințele ar putea fi semnificative: „ar putea fi un geniu sau ar putea fi malefic”, a subliniat. În spatele acestei formule ambivalente, ar putea fi zdruncinată întreaga arhitectură monetară.
Proiecțiile de pe piața de stablecoins ilustrează cât de mult această schimbare de reglementare ar putea fi un efect de levier. Mai multe date cheie permit măsurarea magnitudinii fenomenului:
▫️ Alte estimări mai îndrăznețe menționează o posibilă creștere până la 2,000 de miliarde de dolari;
▫️98% din stablecoins care sunt în circulație în prezent sunt susținute de dolar, ceea ce întărește centralitatea bancnotei verzi în ecosistem;
▫️Cu toate acestea, mai mult de 80% din tranzacțiile cu stablecoins se desfășoară în afara Statelor Unite, dezvăluind o utilizare pe scară largă globalizată;
▫️Legea GENIUS ar putea stimula, de asemenea, cererea de obligațiuni ale Trezoreriei Statelor Unite, folosite ca garanții, și, prin urmare, ar contribui indirect la finanțarea deficitului american.
Aceste date on-chain concrete arată că legea americană ar putea induce o reconfigurare profundă a fluxurilor de capital internaționale, cu un potențial de deplasare către o dolarizare digitală mondială.
Îngrijorările exprimate de Amundi depășesc mecanismele de piață sau reglementarea tehnică. Ele ating suveranitatea monetară a statelor, în special în afara Statelor Unite.
CIO Vincent Mortier se teme că aceste stablecoins, care de fapt devin "quasi-bănci", vor atrage depozite de la persoane fizice și companii în afara circuitelor tradiționale. "Oamenii vor depune bani într-un stablecoin presupunând că vor putea să-i retragă în orice moment", explică.
Această funcție quasi-bancară, combinată cu utilizarea în creștere a acestor active ca mijloc de plată, ar putea desintermedia sistemele bancare și slăbi băncile centrale, în special în economiile emergente.
Această preocupare este împărtășită de mai multe autorități financiare europene. În aprilie trecut, ministrul italian de Finanțe, Giancarlo Giorgetti, a declarat că politica americană referitoare la stablecoins constituie "o amenințare și mai periculoasă pentru stabilitatea financiară europeană decât războiul comercial dus de Trump".
Banca pentru Reglementări Internaționale (BRI) a subliniat, de asemenea, riscurile unei transparențe insuficiente, fuga de capitaluri și pierderea controlului asupra politicilor monetare. Potrivit lui Mortier, această adoptare masivă ar putea fi percepută chiar "ca un mesaj implicit că dolarul nu mai este atât de puternic", sugerând o eroziune simbolică a autorității bancnotei verzi pe măsură ce utilizarea sa se desmaterializează prin intermediari privați.
Viitorul sistemului monetar mondial ar putea, așadar, să se decidă parțial pe terenul reglementării cripto. Dacă legea GENIUS se impune ca un punct de reper important în strategia americană de dominanță financiară digitală, reacțiile europene arată că se profilează un conflict.
Urmează-mă pentru mai multe analize și știri, dă 👍 și împărtășește, asta m-ar ajuta enorm să continui să cresc.