Îngrijorări crescânde cu privire la măsurile de control al Chikungunya în China
Salut tuturor, vreau să vorbesc despre ceva serios care se întâmplă în China chiar acum. Guvernul încearcă să controleze răspândirea Chikungunya, o boală transmisă de țânțari care a apărut în provincia Guangdong, dar metodele lor ridică unele semne mari de întrebare. Dacă nu ați auzit, Chikungunya cauzează febră, dureri articulare și greață, și deși rareori este fatală, stârnește controverse din cauza modului în care autoritățile o gestionează.
În Zhanjiang, o mamă singură a împărtășit un videoclip șocant pe rețelele sociale. Acesta arăta oficiali, inclusiv un ofițer de poliție, intrând în camera copiilor ei în mijlocul nopții pentru a lua probe de sânge—fără consimțământul ei și fără ca ea să fie acolo. Ea lucra într-o tură de noapte, iar aparent, o farmacie locală l-a raportat pe fiul ei la autorități doar pentru că avea febră. Acest incident a explodat pe Weibo, având aproape 90 de milioane de vizualizări, iar oamenii sunt pe bună dreptate supărați de această invazie a intimității.
Apariția a început în Foshan, la aproximativ 260 km de Zhanjiang, cu aproximativ 8.000 de cazuri raportate până acum. Guvernul dă totul—spray-uri cu insecticide cu drone, curățarea locurilor de reproducere a țânțarilor și încurajarea oamenilor să folosească plase de țânțari și repelente. Asta e bine, dar ceea ce este îngrijorător este cum readuc tactici de supraveghere din zilele zero-Covid. De exemplu, farmaciile din Foshan trebuie acum să raporteze pe oricine cumpără medicamente pentru febră, ceea ce este modul în care acei copii din Zhanjiang au fost vizați. Se simte că libertățile personale sunt marginalizate în numele controlului bolilor.
Înțeleg—sănătatea publică este importantă, iar Chikungunya nu este o glumă, mai ales pentru grupuri vulnerabile precum copiii sau vârstnicii. Dar intrarea în case fără permisiune și testarea copiilor în mijlocul nopții? Asta depășește o limită. După strigătul public, autoritățile locale au spus că „investighează”, dar avem nevoie de mai mult decât simple promisiuni. Trebuie să discutăm despre echilibrarea măsurilor de sănătate cu respectarea drepturilor oamenilor.
Ce credeți voi?