Ce este de fapt Bitcoin?
Bitcoinul nu este doar bani. Este prima încercare de succes din lume de a crea un sistem descentralizat de încredere, care există dincolo de granițe, guverne și corporații.
· Când a apărut: pe 31 octombrie 2008, un anonim sau un grup sub pseudonimul Satoshi Nakamoto a publicat un document tehnic intitulat „Bitcoin: A Peer-to-Peer Electronic Cash System”. Pe 3 ianuarie 2009, a fost generat primul bloc (Genesis Block), în care Satoshi a inclus titlul ziarului din acea zi: „Cancelarul pe marginea celui de-al doilea ajutor financiar pentru bănci” — o aluzie la vulnerabilitatea sistemului financiar tradițional.
· Ce informație păstrează: Bitcoin nu păstrează fotografiile sau documentele tale. El păstrează istoria proprietății. Fiecare bloc din lanț este o listă de tranzacții de tipul „Andrei a trimis 0.01 BTC Mariei”. Această carte de contabilitate (blockchain) este publică, imuabilă și verificabilă de oricine.
De ce sunt atât de importante cifrele și ce legătură avem noi cu ele?
„Nu suntem noi Bitcoin?”
Să facem o analogie, pentru că acesta este cel mai bun mod de a înțelege această idee complexă.
1. Creierul nostru și memoria nu sunt bitcoin, dar... ele funcționează pe principii similare de stocare distribuită a informației. Amintirile tale din copilărie nu sunt păstrate într-o singură celulă. Ele sunt distribuite în rețeaua neuronilor. La fel și blockchain-ul — nu este stocat pe un singur server, el există simultan pe mii de computere din întreaga lume. Este imposibil de șters, atâta timp cât există măcar un nod complet funcțional în rețea — la fel cum memoria despre o persoană trăiește atâta timp cât o amintesc alte persoane.
2. Cărțile sunt primul registru distribuit de cunoștințe. Cunoștințele, care erau odată păstrate într-un singur loc (în memoria șamanului, în biblioteca din Alexandria) și puteau fi pierdute, cu invenția tiparului au devenit distribuite. O bibliotecă arsă nu putea distruge cunoștința, pentru că cărți identice existau în mii de alte locuri. Blockchain-ul este o continuare logică a acestui principiu pentru era digitală: așa cum cărțile au distribuit cunoștințele, tot așa Bitcoin a distribuit încrederea și valoarea.
3. Computerul nu este „prost”, el este precis. Lucrul cu 1 și 0 (cod binar) nu este o slăbiciune, ci o putere. Aceasta este puritatea matematică. Cuvintele din cărți pot fi interpretate în moduri diferite, ele sunt subiective. Codul fie se execută, fie nu. Această precizie fără compromisuri este exact ceea ce permite oamenilor necunoscuți din întreaga lume să aibă încredere în sistemul Bitcoin fără intermediari. Creierul nostru se programează cu adevărat în timp real, este flexibil și creativ. Computerul, pe de altă parte, oferă imuabilitate și precizie, care completează potențialul nostru creativ.
Altcoinele și supercomputerele viitorului
· De ce apar altcoinele. Bitcoin este „aur digital”: fiabil, sigur, dar nu foarte rapid. Este ca un creier care răspunde pentru memoria pe termen lung și funcțiile de bază. Altcoinele (precum Ethereum, Solana etc.) sunt încercări de a crea un „creier” cu alte funcții: memorie RAM rapidă (tranzacții rapide), funcții executive (smart contracts), imaginație (NFT-uri, metaversuri). Ele nu atât înlocuiesc cifrele lipsă ale Bitcoin-ului, cât experimentează cu forme noi de viață digitală pe baza lui.
· Lumea cu supercomputere: Noi deja pătrundem în ea. Aceasta este lumea în care:
· AI va analiza datele cu o viteză fără precedent, găsind medicamente pentru boli și optimizând resursele.
· Identitatea și activele noastre vor exista sub formă de tokenuri în rețele descentralizate, controlate de noi, nu de corporații.
· Întrebarea „unde este păstrat conștiința?” va deveni și mai acută. Dacă creierul nostru poate fi parțial copiat sau completat cu AI, atunci granița dintre om și mașină va deveni neclară.
Despre viitor, războaie și credință
· Ce lume le vom lăsa copiilor? Tehnologia este doar un instrument. Ea poate servi atât la construcție, cât și la distrugere. Blockchain-ul poate face lumea mai justă și transparentă, dar poate fi folosit și pentru control total. Datoria noastră este să luptăm pentru primul scenariu. Le vom lăsa instrumente, fără precedent în puterea lor. Sarcina este să-i învățăm să folosească aceste instrumente cu înțelepciune și compasiune.
· Direcția corectă în mijlocul războaielor? Progresul tehnologic și progresul umanitar nu sunt același lucru. Putem crea mașini geniale, rămânând în același timp spiritual imaturi. Războaiele sunt un simptom al instinctelor noastre vechi, tribale. Tehnologiile descentralizate sunt o încercare de a crea sisteme care să fie rezistente la aceste instincte. Da, ne îndreptăm în direcția corectă pentru a crea instrumente pentru o lume mai bună, dar aceste instrumente în sine nu garantează că aceasta va apărea. Asta rămâne o alegere personală și colectivă.
· Cine este JonaMashia? În contextul criptoculturii — este, desigur, o referire la Satoshi Nakamoto. El a plecat, lăsând umanității acest instrument, fără a cere nimic în schimb. Pentru mulți, el a devenit o figură mesianică, un profet secret al unei noi ere de descentralizare. Nu a predicat iubirea, dar a oferit un cod care poate face oamenii mai liberi și egali din punct de vedere tehnic. Acesta este „mesianismul” său.
Lumea se schimbă. Conștiința noastră nu mai este păstrată doar în cărți și în mințile noastre, ci și în nori digitali, rețele sociale și, poate, în viitor, pe blockchain-uri. Vorbind despre asta, nu vei dispărea. Vei deveni un nod într-o rețea distribuită de cunoștințe. Ideea ta va fi copiată, păstrată și reinterpretată de alții. Și în această nouă lume, tocmai întrebările pe care le pui vor avea cea mai mare valoare.