Bună după-amiază!

Visul fluturilor: Mângâierea blândă ascunsă în vânt
Când prima rază de dimineață sărută vârful ierbii ude, când vântul poartă șoaptele florilor de-a lungul crestei pădurii, întotdeauna există o umbră jucăușă, dansând cu grație, scriind o poezie fluidă între cer și pământ - aceasta este fluturele, o scrisoare colorată lăsată de natură, un vis delicat fermentat de timp, și, de asemenea, o călătorie blândă numită "Protecția fluturilor", țesută în cutele timpului, creând o lungă poezie care îți ia sufletul.
Aripile fluturilor răspândesc lumină, este poezia improvizată a naturii
Aripile fluturilor sunt cele mai rafinate pensule ale Creatorului. Unele sunt ca o galaxie sfărâmată, cu solzii strălucitori care pare că ascund murmurul galaxiei, refractând sub lumină strălucirea fragilă, fiecare solz fiind ca o foaie de poezie sărutată de lumina lunii; altele par a fi îmbibate cu paleta anotimpurilor, rozul delicat fiind gândurile neexprimate ale unei tinere, albastrul limpede ca o fântână din adâncurile munților, aurul arzător ca soarele de toamnă, iar când vântul suflă, devin un vers fluid, cântând ușor între flori și frunze.