Rețeaua Pyth a introdus o inovație arhitecturală fundamentală în spațiul oracolelor prin modelul său Pull Oracle, care se diferențiază în mod clar de modelul tradițional Push Oracle folosit de sistemele vechi. Această arhitectură este esențială pentru eficiența și scalabilitatea lui Pyth. Într-un sistem Push Oracle, rețeaua trimite constant "push" actualizări de prețuri pe blockchain la intervale regulate, indiferent dacă aceste actualizări sunt necesare pentru orice aplicație. Această metodă poate duce la cheltuieli semnificative de gaz, deoarece spațiul de pe blockchain este plătit pentru actualizări care ar putea să nu fie utilizate.
În contrast, modelul Oracol Pull al Pyth îi încurajează pe utilizatorii de date, cum ar fi aplicațiile descentralizate (dApps), să "traga" sau să solicite o actualizare a prețului din protocolul Pyth exact atunci când au nevoie de ea. Această abordare pe cerere este extrem de eficientă din punct de vedere al gazului, deoarece utilizatorii suportă doar costurile pentru datele de preț pe care le consumă efectiv. Procesul implică trimiterea de către utilizator unui payload semnat cu prețul către contractul Pyth de pe lanțul său, care verifică validitatea acestuia înainte ca prețul să fie utilizat într-un contract inteligent. Această arhitectură unică permite Pyth să ofere actualizări de preț cu frecvență ridicată și latență scăzută, esențiale pentru aplicații financiare sofisticate precum DEX-urile de tip perpetual futures, fără a suprasolicita rețeaua sau utilizatorii cu costuri de tranzacție nedorite.
Trecerea la acest model a fost atât de semnificativă încât chiar operațiunea nativă a rețelei Pyth pe blockchain-ul Solana s-a mutat în sistemul bazat pe solicitare în iunie 2024. Această mutare a unit experiența pentru dezvoltatori din toate blockchain-urile, permițând protocoalelor de pe Solana să acceseze serviciile de oracol într-un mod la fel de eficient ca orice protocol de pe orice alt lanț susținut. Oracolul Pull este mai mult decât o caracteristică tehnică; este un component esențial al tezei Pyth de a reduce latența și a scădea costurile asociate actualizărilor regulate de date, facând finanțele descentralizate mai accesibile și eficiente pentru toată lumea.