Noul președinte ales al Boliviei, Rodrigo Paz, nu a pierdut timp în a face o diferență. Într-o țară în care corupția a erodat încrederea publică timp de decenii, cea mai îndrăzneață promisiune a sa nu are legătură cu pedepse sau comisii de etică, ci cu tehnologia: utilizarea blockchain-ului pentru a curăța aparatul de stat.
Anunțul, raportat de The Associated Press, vine după victoria sa asupra lui Jorge Quiroga cu 54,5% față de 45,5%. Paz va prelua funcția pe 8 noiembrie, moștenind o țară tensionată din cauza lipsei de combustibil și a lipsei de dolari. Dar dincolo de provocările economice, planul său vizează ceva mai profund: schimbarea modului în care guvernul gestionează banii și contractele.
Blockchain împotriva discreționarității
Programul oficial al partidului său, Partidul Democrat Creștin, propune introducerea blockchain-ului și a contractelor inteligente în achizițiile publice. În teorie, ideea este simplă: automatizarea proceselor pentru a elimina manipularea umană. Dacă contractele sunt executate într-un mod transparent și programat, marja pentru favoritism sau supra-prețuri se reduce drastic.
Dar propunerea nu se oprește aici. Paz plănuiește de asemenea să permită cetățenilor să declare criptomonedele lor într-un nou fond de stabilizare valutară, destinat să întărească rezervele și să faciliteze importurile esențiale în mijlocul penuriei de dolari. Acest fond ar funcționa ca un colchón, valorificând activele digitale declarate într-un proces de regularizare patrimonială.
Pentru mulți observatori, mișcarea nu transformă Bolivia într-un nou “El Salvador bitcoiner”, ci dezvăluie o abordare pragmatică și fiscală față de criptomonede. Nu există semne că guvernul intenționează să adopte Bitcoin ca monedă națională, să-l integreze în rezerve sau să-i promoveze utilizarea în retail. Viziunea lui Paz pare mai tehnică decât ideologică: utilizarea tehnologiei fără a îmbrățișa credința cripto.
De la interdicție la adoptare graduală
În iunie 2024, Banca Centrală a Boliviei (BCB) a ridicat interdicția care apăsa asupra tranzacțiilor cu active digitale. De atunci, utilizarea acestora a fost autorizată în canale electronice reglementate, marcând începutul unei modernizări a sistemului de plăți.
Impactul a fost imediat: volumul tranzacțiilor lunare s-a dublat față de media celor 18 luni anterioare, conform datelor BCB. Puțin mai târziu, băncile private au început să se miște. În octombrie acelui an, Banco Bisa a lansat servicii de custodie pentru USDt (Tether) pentru instituții financiare, o noutate în țară.
Fenomenul a atins și sectorul productiv. În martie, compania de stat YPFB a explorat utilizarea criptomonedelor pentru a importa energie din cauza lipsei de dolari. Iar până în septembrie, mărci precum Toyota, Yamaha și BYD acceptau deja plăți în USDT prin intermediul distribuitorilor lor locali. Ceea ce a început ca un experiment financiar a ajuns să penetreze economia reală.
Chiar și Banca Centrală a Boliviei a semnat un memorandum de înțelegere cu El Salvador pe 31 iulie 2024, calificând criptomonedele ca o “alternativă viabilă și de încredere” la banii fiduciali. La mijlocul anului, BCB a raportat 294 de milioane de dolari în tranzacții cripto acumulate, cu o medie lunară de 46,8 milioane.
Planul lui Rodrigo Paz întruchipează această tensiune între speranța tehnologică și scepticismul istoric.
Blockchain-ul poate oferi trasabilitate, dar nu poate înlocui voința umană de a răspunde. Cu toate acestea, într-o țară sătulă de aceleași tipare, ideea că codul ar putea curăța puterea se dovedește, cel puțin, tentantă.
