Aurul atinge o capitalizare de piață de 30 de trilioane de dolari. Dar iată întrebarea pe care nimeni nu o pune ... cine decide prețul aurului?
Aurul nu vine cu un preț afișat.
Nu este „stabilit” de nimeni.
Valoarea sa este descoperită .... în fiecare secundă prin comerțul global.
Să detaliem:
Prețul real al aurului există în Piața Spot.
Acolo este locul unde instituții masive, bănci și comercianți îl cumpără și vând zilnic.
→ Londra.
→ New York.
→ Shanghai.
Miliarde se mișcă.
Prețul fluctuează.
Dar iată întorsătura — cel mai mult aur nu este nici măcar atins.
Este tranzacționat ca și contracte — „aur de hârtie” — prin futures și ETF-uri.
Oamenii pariază pe aur fără a deține o singură bare.
Când aceste „tranzacții de hârtie” cresc în cerere...
...prețul spot crește...
...chiar dacă niciun aur fizic nu se schimbă.
Apoi vin Băncile Centrale.
Ele cumpără tone pentru a-și asigura rezervele.
Când China, Rusia sau India încep să acumuleze...
...lumea acordă atenție.
Oferta se îngustează.
Prețul crește.
Și pentru că aurul este evaluat în dolari americani, fiecare mișcare a dolarului contează.
Când dolarul se depreciază → aurul se întărește.
Când dolarul crește → aurul scade.
Ratele dobânzilor și inflația joacă și ele un rol.
Ratele ridicate ale dobânzilor = cerere scăzută pentru aur.
Dar când inflația sau criza lovesc...
investitorii se grăbesc spre aur ca un refugiu sigur.
→ Războaie.
→ Recesiuni.
→ Haos politic.
Aurul prosperă pe frică și incertitudine.
Nu este doar un metal —
Este o oglindă care reflectă încrederea globală.
Așadar, cine decide prețul aurului?
Nicio persoană singulară.
Nicio țară singulară.
Este decis de emoția colectivă a lumii:
• încredere
• frică
• credință
S-ar putea să nu mai vezi niciodată pagina mea, așa că urmărește-mă dacă îți place conținutul meu.