Presedintele Trump a anuntat o noua propunere fiscala semnificativa, descrisa ca un "dividend tarifar", care ar distribui plati de "cel putin 2.000 $ per american". Aceasta miscare, care reflecta functionally platile de stimulent emise in 2021, a introdus o noua variabila substantiala intr-o economie care se confrunta deja cu piete record si cu o datorie nationala in crestere.
Implicatiile economice ale unei plati atat de masive, descrise ca un "stimulus", sunt semnificative. O analiza a propunerii, bazata pe cele mai recente criterii de plata a stimulentului, ofera o perspectiva asupra amploarei si potentialului impact al acestei injectii de numerar.
Dimensionarea stimulului propus
Anunțul președintelui a specificat că plățile vor exclude "persoanele cu venituri mari". Deși pragurile exacte de venit nu au fost definite, un criteriu practic este verificarea din martie 2021. În acea rundă, plățile complete au fost direcționate către contribuabili individuali cu venituri până la 75.000 de dolari și cupluri căsătorite cu venituri până la 150.000 de dolari.
Aplicând această criteriu din 2021 la populația din 2025, se estimează că aproximativ 220 de milioane de adulți americani, sau aproximativ 85% din populația adultă, ar îndeplini aceste condiții de venit.
Pe baza acestui precedent, volumul total al dividendului propus ar fi de cel puțin 440 de miliarde de dolari (220 de milioane de persoane x 2.000 de dolari). Această cifră reprezintă un nivel minim, deoarece președintele a indicat că verificarea "poate fi mai mare de 2.000 de dolari".
Implicații economice și finanțare
Administrația a declarat că acest "dividend tarifar" va fi finanțat din veniturile obținute din tarifele americane, președintele afirmând că SUA "încasează trilioane de dolari" și vor "începe curând să reducă datoria NOUĂ", care se apropie de 40 de trilioane de dolari.
Această propunere, totuși, ajunge într-un moment de divergență economică semnificativă față de perioada stimulului 2020-2021. Plățile anterioare au fost concepute pentru a sprijini o economie în contractare în timpul blocărilor pandemice. În schimb, această injecție fiscală de 440 de miliarde de dolari este propusă într-un moment în care piețele se află la "maxime istorice".
Îngrijorarea economică principală este potențialul pentru o lovitură inflaționistă semnificativă. O injecție directă de lichidități de această mărime în mâinile consumatorilor ar provoca aproape sigur o creștere puternică a cererii, ceea ce ar putea re-învia presiunile inflaționiste pe care rezerva federală a încercat să le conțină.
Această propunere de cheltuieli noi apare în contextul unui datorie națională care a depășit 37 de trilioane de dolari. Deși planul este prezentat ca fiind autofinanțat prin tarife, economiștii au menționat anterior că tarifele pot încetini creșterea PIB-ului și a salariilor, cu costuri care sunt adesea transferate consumatorilor, ceea ce ar putea contribui la inflație.
Anunțul coincide, de asemenea, cu provocări legale ale politicilor tarifare ale președintelui, cu Curtea Supremă care examinează în prezent autoritatea executivului de a impune astfel de taxe largi. Rezultatul acestui caz ar putea avea implicații directe asupra viabilității acestui mecanism de finanțare prin "dividend tarifar".
Implicațiile economice imediate sunt un subiect de intensă dezbatere, deoarece piața trebuie să proceseze un potențial stimul economic masiv care ar putea sprijini cheltuielile consumatorilor, în același timp riscurând presiuni inflaționiste noi și adăugând la provocările fiscale complexe ale țării.