Următoarele sunt analize detaliate ale modelului economic GAIB și mecanismului său de aliniere a stimulentelor. Majoritatea conținutului este scris în limba chineză, cu unele inserții în limba engleză, pentru a satisface termenii generali și înțelegerea cititorilor internaționali.
Designul de bază al GAIB nu numai că consideră infrastructurile AI (GPU, roboți, centre de date, sisteme energetice etc.) ca active tokenizabile, dar încearcă, de asemenea, să folosească o structură economică modulară și multi-stratificată pentru a permite capacitatea de producție a lumii reale (puterea de calcul) să fie „finanțată pe lanț”, transformându-se în capital tranzacționabil, profitabil și participativ în guvernare.
În acest model, "alinierea incitamentelor" înseamnă că participanții (indiferent dacă sunt furnizori de infrastructură, furnizori de capital, verificatori sau investitori obișnuiți) primesc recompense în funcție de contribuția reală. Aceste recompense nu provin doar din inflație prin emisiunea de tokenuri sau din speculație, ci sunt generate în funcție de puterea de calcul efectiv oferită și utilizată – adică un ciclu închis: "productivitate → venit → recompensă". ([docs.gaib.ai][2])
Pe plan practic, modelul economic și mecanismele de incitare ale GAIB pot fi explicate din următoarele perspective:
În primul rând, funcția și utilizarea tokenului (Token Utility & Governance Structure): GAIB, ca token central al protocolului, este utilizat pentru guvernare, securitatea rețelei și coordonarea capitalului. Deținătorii pot bloca (lock) tokenii pentru a deveni veGAIB, obținând astfel drepturi de guvernare și propunere, participând la vot pentru decizii majore, cum ar fi introducerea unor noi categorii de active (GPU, roboți, sisteme energetice etc.), structura comisioanelor sau implementarea pe lanțuri multiple. Aceasta leagă deținătorii de tokenuri de direcția viitoare a întregii ecologii. ([docs.gaib.ai][2])
În același timp, tokenul GAIB este utilizat pentru staking, pentru a susține securitatea economică a rețelei de validatori sau orchestratori (validator / orchestration network) – adică, cine dorește să ofere securitate rețelei, să verifice activele și să asigure autenticitatea stării activelor, poate primi recompense de staking; dacă un validator acționează necorespunzător, va fi penalizat (slashing), menținând astfel integritatea întregului sistem. ([docs.gaib.ai][2])
Prin urmare, indiferent dacă este vorba de participarea la guvernare, contribuția la securitatea rețelei sau oferirea de active reale, mecanismul de recompense al tokenului GAIB este direct legat de gradul de contribuție.
În al doilea rând, tokenizarea activelor reale și canalul de venit (Real-World Asset Tokenization + Yield Layer): Arhitectura GAIB include mai multe niveluri modulare: ONRAMP (tokenizarea activelor reale), PROOF (mecanismul de verificare), REWARD (distribuția veniturilor), LIQUID (lichiditatea) și NETWORK (nivelul de consemnare) – cele cinci niveluri formează un pipeline complet, transformând infrastructura fizică AI în active financiare tranzabile și profitabile. ([CoinMarketCap][3])
Concret, când centrele de date sau furnizorii de infrastructură AI conectează active precum GPU-uri sau roboți la GAIB, după verificare, aceste active pot fi reprezentate sub formă de token (de exemplu, cota de vault ERC-4626). Veniturile reale corespunzătoare acestor active (de exemplu, veniturile din închirierea GPU-urilor, veniturile din oferirea de putere de calcul AI, veniturile din operațiunea roboților etc.) sunt distribuite proporțional investitorilor sau furnizorilor de lichiditate care dețin tokenii corespunzători. Astfel, veniturile nu mai sunt stimulare prin emisiunea de noi tokenuri, ci sunt generate de activități economice reale. ([CryptoSlate][1])
Cu alte cuvinte, GAIB consideră puterea de calcul, mașinile și energia ca capital, iar produsele sale – servicii de calcul, procesare AI, output operațional – ca profit, distribuind acest profit celor care oferă capital sau resurse de staking. Această arhitectură asigură o legătură strânsă între valoarea tokenului și valoarea economică reală, nu doar o dependență de emoțiile pieței sau de speculație.
Al treilea, limita de ofertă și modelul fără inflație (Fixed Supply & Non-Inflationary Model): Cantitatea totală de GAIB este fixată la 1 miliard de tokenuri. Aceasta înseamnă că protocolul nu va emite neîncetat de noi monede pentru a stimula creșterea. Pe măsură ce rețeaua devine mai matură, mai multe infrastructuri se conectează și generează venituri, recompensele vor proveni în principal din veniturile reale, nu din eliberarea masivă a unor noi tokenuri. Acest lucru ajută la reducerea riscului de inflație și oferă o protecție pentru stabilitatea valorii pe termen lung.
Această arhitectură implică, de asemenea, că participanții din faza inițială și cei care se alătură mai târziu se confruntă cu aceleași reguli la obținerea recompenselor – nu există privilegii pentru cei din faza inițială, ci doar contribuția la active și utilizarea lor. Aceasta este esențială pentru descentralizarea ecologiei și pentru stabilitatea pe termen lung.
Al patrulea, integrarea capitalului ecologic și distribuția riscurilor (Ecosystem Integration & Risk Distribution): GAIB nu se concentrează doar pe un singur tip de activ (de exemplu, GPU), ci creează un portofoliu diversificat de capital prin introducerea mai multor forme de infrastructură AI (GPU, roboți, centre de date, sisteme energetice etc.). Acest lucru înseamnă că, chiar dacă un anumit activ sau o anumită zonă este afectată de fluctuații economice, nu va produce un impact devastator asupra întregii ecologii. ([coinengineer.net][5])
În același timp, deoarece aceste active sunt finanțate, pot fi tranzacționate sau garantate (collateral) în plăți de lichiditate DeFi, ceea ce crește semnificativ flexibilitatea lichidității și a valorii eliberate, reducând riscul de lichiditate și bariera de intrare pentru capital blocat. Aceasta permite o conectare mai flexibilă între furnizorii și cerătorii de capital, creșterea capacității sistemului de a se adapta la schimbările pieței.
Al cincilea, responsabilitatea participanților și transparența (Governance, Validation & Transparency): GAIB nu oferă doar recompense, ci pune accent pe mecanisme de verificare și pe sistemul de guvernare. Rețeaua de validatori / orchestratori se ocupă de autentificarea activelor, verificarea muncii, atestarea stării activelor (prin mecanisme precum proof-of-location, proof-of-custody, proof-of-workload etc.), asigurând că tokenii reprezintă active reale, eficient funcționante și care generează venituri. Acest mecanism descentralizat de verificare ajută la prevenirea fraudelor, a raportărilor false sau a falsificării activelor reale.
Împreună cu participarea la guvernare, propunerea și votul prin veGAIB, deținătorii de tokenuri asigură o transparență ridicată și un sentiment de implicare comunitară în funcționarea ecologiei. Această structură de tip "cine contribuie, acelasi decide" întărește în continuare încrederea dintre participanți și protocol.
În concluzie, modelul economic și proiectarea incitațiilor GAIB realizează un sistem de tip "orientat pe productivitate, orientat pe contribuție, orientat pe realizarea valorii":
* Activele nu sunt promisiuni goale, ci instalații reale care generează venituri;
* Raportarea nu provine din emisiunea infinită de monede, ci din beneficiile reale;
* Guvernarea și securitatea nu sunt controlate de un mic număr de persoane, ci sunt împărțite și decise de o mare parte a participanților;
* Lichiditatea și bariera de intrare pentru capital sunt reduse semnificativ, permițând investitorilor obișnuiți să participe la beneficiile infrastructurii de AI.
Aceasta face ca GAIB să nu fie doar un "token" sau o poveste de speculație, ci o punte potențială care leagă economia AI de ecologia DeFi – o încercare de a integra resursele reale cu valoarea blockchain-ului, realizând alinierea incitamentelor și o dezvoltare durabilă pe termen lung.
Desigur, acest model nu este fără riscuri. Dacă beneficiile vor fi sustenabile depinde de cererea de AI, eficiența operațională a activelor, cererea clienților/chiriașilor, precum și de mediul economic și tehnologic global. Dacă infrastructura de AI rămâne neutilizată, volumul de utilizare scade sau cererea de putere de calcul este înlocuită de alte tehnologii, atunci beneficiile activelor tokenizate pot scădea semnificativ. În al doilea rând, deși mecanismele de verificare și guvernare sunt bine concepute, este nevoie de timp pentru a verifica dacă sunt suficiente pentru a preveni fraudarea și a menține transparența în funcționarea reală. În final, lichiditatea și gradul de acceptare pe piață pot influența stabilitatea valorii tokenului și a rentabilității.
În concluzie, modelul economic al GAIB arată o posibilă evoluție viitoare: infrastructura AI nu mai este doar echipament intensiv în capital pentru instituții mari, ci poate fi divizată, tokenizată și partajată cu investitori din întreaga lume, permițând alinierea între capital și calcul, cerere și ofertă, investiție și venituri pe blockchain.
Aceasta nu este doar un "token AI" speculative; este o încercare de a construi o strat economic real sub boom-ul AI, în care valoarea este creată de calcul real, verificată de validatori descentralizați, distribuită contribuabililor și guvernată de toți participanții.