Riscul financiar este, în cea mai simplă formă, posibilitatea de a pierde bani sau active valoroase. În piețele financiare, acesta nu se referă la pierderile care au already avut loc, ci la suma care ar putea fi pierdută ca urmare a tranzacțiilor, investițiilor sau deciziilor comerciale. Orice activitate financiară implică un anumit nivel de incertitudine, iar această incertitudine este ceea ce numim riscul financiar.
Acest concept se extinde mult dincolo de graficele de tranzacționare. Riscul financiar are un rol în investiții, operațiunile corporative, conformarea reglementărilor și chiar în politica guvernamentală. Înainte ca cineva să poată gestiona eficient risculul, este esențial să înțeleagă diferitele forme pe care le poate lua și cum apar.
Înțelegerea riscului financiar
Riscul financiar există oricând un rezultat este incert și implică o valoare monetară. Când un investitor intră într-o tranzacție, riscul nu este definit de ceea ce speră să câștige, ci de ceea ce poate pierde dacă lucrurile merg prost. Această perspectivă este centrală în gestionarea riscurilor, care se concentrează pe identificarea, măsurarea și controlul expunerii, mai degrabă decât pe eliminarea completă a acestuia.
Riscurile financiare sunt de obicei grupate în mai multe categorii generale. Deși definițiile pot varia în funcție de context, unele dintre cele mai discutate tipuri includ riscul investiției, riscul operațional, riscul de conformitate și riscul sistemic.
Riscul investiției
Riscul investiției este direct legat de activitățile de tranzacționare și investiții. Cel mai multe riscuri investiționale provin din schimbările în condițiile pieței, în special din fluctuațiile prețurilor. În cadrul acestei categorii, riscul de piață, riscul de lichiditate și riscul de credit sunt deosebit de importante.
Riscul de piață
Riscul de piață se referă la posibilitatea de pierderi cauzate de schimbările prețurilor activelor. De exemplu, dacă un investitor cumpără Bitcoin, este expus riscului de piață, deoarece volatilitatea prețului poate face ca valoarea sa să scadă.
Riscul de piață poate fi direct sau indirect. Riscul de piață direct apare atunci când prețul unui activ se mișcă împotriva poziției unui investitor. Riscul de piață indirect apare atunci când factori externi, cum ar fi ratele dobânzilor sau politica economică, influențează prețurile activelor în mod mai puțin evident. În piețele de acțiuni, creșterea ratelor dobânzilor afectează adesea prețurile acțiunilor indirect, prin creșterea costurilor de împrumut și reducerea profitabilității corporațiilor. Pe de altă parte, obligațiunile și alte instrumente cu venit fix sunt direct afectate de schimbările ratei dobânzii.
Gestionarea riscului de piață începe cu înțelegerea posibilului pierdere și planificarea răspunsurilor în avans, mai degrabă decât reacționarea emoțională la mișcările prețurilor.
Riscul de lichiditate
Riscul de lichiditate este riscul de a nu putea cumpăra sau vinde un activ rapid fără a afecta semnificativ prețul său. Chiar dacă un activ pare valoros pe hârtie, poate fi dificil să ieși dintr-o poziție dacă există prea puțini cumpărători sau vânzători.
În piețele foarte lichide, pozițiile mari pot fi de obicei închise aproape la prețul curent al pieței. În piețele ilichide, totuși, vânzarea necesită adesea acceptarea unui preț mai scăzut, ceea ce crește pierderile. Riscul de lichiditate este deosebit de relevant în piețele mai mici sau în perioadele de stres pieței, când activitatea de tranzacționare scade brusc.
Riscul de credit
Riscul de credit apare atunci când o parte nu își îndeplinește obligațiile financiare. Acesta afectează de obicei creditori, care se confruntă cu posibilitatea ca debitorii să nu plătească datoriile.
Pe o scară mai mare, extinderea riscului de credit poate destabiliza întregi sisteme financiare. Un exemplu cunoscut este prăbușirea Lehman Brothers în 2008. Defaultul său a declanșat o reacție în lanț în piațele globale, contribuind la cea mai gravă criză financiară din decenii. Acest lucru a demonstrat cum defaulturile individuale pot deveni disruptive economice mai largi.
Riscul operațional
Riscul operațional se referă la pierderile financiare cauzate de eșecuri în procesele interne, sisteme sau acțiuni umane. Aceste eșecuri pot rezulta din erori, gestionare greșită sau comportament intenționat necorespunzător.
Exemple includ tranzacționarea neautorizată, oprirea sistemelor, încălcările cibernetice sau controlul intern slab. În unele cazuri, evenimente externe precum dezastrele naturale pot de asemenea perturba operațiile și duce la pierderi financiare. Pentru a reduce riscul operațional, organizațiile se bazează pe o guvernanță solidă, audituri regulate și proceduri bine definite.
Riscul de conformitate
Riscul de conformitate apare atunci când organizațiile nu respectă legile, regulamentele sau standardele industriale. Aceasta poate duce la amenzi, acțiuni legale, prejudicii reputației sau chiar la închiderea forțată a activității.
Instituțiile financiare gestionează de obicei riscul de conformitate prin implementarea unor politici precum cele de prevenire a spălării de bani (AML) și cunoașterea clientului (KYC). Încălcările legate de tranzacționarea cu informații privilegiate, corupție sau funcționarea fără licență pot fi exemple comune de eșecuri legate de conformitate.
Riscul sistemic
Riscul sistemic se referă la pericolul ca eșecul unui singur instituție sau eveniment să declanșeze instabilitate generalizată într-o piață sau industrie întreagă. Este adesea descris ca un efect domino, unde un colaps duce la multe altele.
Criza financiară globală din 2008 a evidențiat cât de interconectate pot fi sistemele financiare în amplificarea riscului sistemic. Când instituțiile majore sunt profund legate, eșecul uneia poate amenința stabilitatea întregului sistem. Diversificarea în active cu corelație scăzută este o metodă pe care investitorii o folosesc pentru a reduce expunerea la șocuri sistemice.
Riscul sistemic vs. Riscul sistematic
Riscul sistemic nu trebuie confundat cu riscul sistematic. Riscul sistematic se referă la riscuri ample care afectează întregi economii sau societăți, cum ar fi inflația, schimbările ratelor dobânzii, războaiele, dezastrele naturale sau schimbările majore de politică.
În contrast cu riscul sistemic, riscul sistematic nu poate fi eliminat prin diversificare, deoarece afectează aproape toate activele simultan. Aceasta îl face unul dintre cele mai dificile forme de risc de gestionat.
Gânduri finale
Riscul financiar ia multe forme, de la volatilitatea prețurilor și constrângerile de lichiditate până la eșecuri operaționale și crize sistemice. Deși este imposibil să eliminăm complet riscul, înțelegerea tipurilor sale diferite este baza unei gestionări eficiente a riscurilor.
Pentru tranzacționari și investitori, scopul nu este să evite riscul, ci să-l recunoască, să-l măsoare și să-l controleze într-un mod care să se alinieze cu obiectivele și toleranța lor față de risc. O înțelegere clară a riscului financiar este primul pas către luarea unor decizii financiare mai informate, disciplinate și rezistente.