🌍 Panorama general
O mai mare claritate normativă: 2025 a marcat un punct de cotitură, cu un impuls puternic către instituționalizarea criptomonedelor.
Convergență internațională: 93% dintre țările membre ale Consiliului pentru Stabilitate Financiară (FSB) au deja cadre de reglementare în dezvoltare sau în vigoare pentru criptoactive, iar 88% pentru stablecoins.
Obiectiv comun: echilibrarea inovației și protecția consumatorului, precum și atenuarea riscurilor de spălare a banilor și volatilitate.
🇷🇴 Statele Unite
Se aleja de la politică de “regulare prin aplicare” și caută reguli mai clare.
Dezbatere despre cum să clasificăm criptoactivele: valori, mărfuri sau o nouă categorie?
🇪🇺 Uniunea Europeană
Implementarea MiCAR (Regulamentul piețelor de criptoactive), primul cadru cuprinzător pentru criptoactive.
Stabilește cerințe de transparență, protecția consumatorului și licențe pentru furnizorii de servicii.
Asia și alte regiuni
Singapore și Japonia: promovează inovația cu cadre de reglementare clare și prietenoase.
China: menține restricții stricte, deși își promovează propria monedă digitală (e-CNY).
America Latină: țări precum Brazilia și Argentina avansează în reglementări parțiale, în timp ce altele încă nu au cadre solide.
⚖️ Avantaje și provocări
Avantaje
Încredere mai mare pentru investitorii instituționali.
Protecția consumatorului și reducerea fraudelor.
Impuls pentru adoptarea masivă a criptoactivelor.
Provocări
Diferențe între jurisdicții care generează fragmentare.
Riscul de supra-reglementare care limitează inovația.
Adaptare constantă în fața evoluției tehnologice rapide.
🎯 Concluzie
Lumea se îndreaptă spre o reglementare mai matură și omogenă a criptomonedelor. Cheia va fi găsirea echilibrului între stimularea inovației și protejarea utilizatorilor, evitând atât lipsa de control, cât și rigiditatea excesivă a normelor.