8 ani de contracte fluctuant mi-au arătat că falimentul nu este niciodată din cauza norocului prost, ci este ceva pe care l-am cauzat eu însumi.

Adevărata tranzacționare este să închizi riscurile cu matematică, nu să pariezi pe direcție.

Levierul în sine nu este corect sau greșit, formula de bază este: risc real = leveraj × poziție, 100 de ori levier cu 1% poziție, riscul este mai mic decât un cont plin de marfă. Stop loss-ul este o asigurare de supraviețuire, limita pentru jucătorii profesioniști este ca pierderea pe o singură tranzacție să nu depășească 2% din capital, în timpul prăbușirii de 312, 78% dintre cei care au falimentat au pățit asta din cauza poziționării.

Cheia managementului de risc instituțional este formula dinamică a poziției: poziția totală ≤ (capital × 2%) / (amplitudinea stop loss × levier), luarea profitului trebuie să fie graduală; cheltuind 1% din capital pentru a cumpăra opțiuni Put, poți face față lebedei negre.

Datele dureroase avertizează: probabilitatea de faliment în urma păstrării poziției timp de 4 ore este de 92%, 83% dintre conturile profitabile își pierd profiturile din cauza lăcomiei. Regulile supreme de supraviețuire: pierderea unică ≤ 2%, tranzacții anuale ≤ 20, raport câștig/pierdere ≥ 3:1, 70% din timp fără poziție. Controlează pierderile, respectă disciplina, doar prin logică matematică poți înfrunta piața.