Forum Economic Mondial din 2026, la Davos, a consolidat o schimbare profundă și controversată în relația dintre Statele Unite și Uniunea Europeană. Ceea ce înainte era o alianță bazată pe multilateralism și norme comerciale comune a fost înlocuită de o dinamică de "coerciție economică" și scepticism reciproc.
Aici, detaliază principalele puncte de fricțiune care au apărut sau s-au intensificat după întâlnire:
1. Criza Groenlandei și Amenințarea Tarifelor
Punctul de cea mai mare tensiune la Davos 2026 a fost insistența președintelui Donald Trump privind achiziția Groenlandei. Refuzul ferm al Danemarcei și sprijinul în bloc al Uniunii Europene i-au determinat pe SUA să amenințe cu tarife de 10% asupra exporturilor europene (afectând în special Germania, Franța și Regatul Unit).
"Retragerea" Strategică: Deși Trump a declarat în discursul său oficial de la Davos că "nu va folosi forța" și că a suspendat tarifele "deocamdată" după discuții cu NATO, daunele diplomatice au fost profunde.
Răspunsul European: Pentru prima dată, UE a discutat serios despre utilizarea Instrumentului Anticoerciție (ACI), un instrument conceput pentru a răspunde puterilor care folosesc presiune economică în scopuri politice.
2. Sfârșitul Multilateralismului și "Dissonanța de la Davos"
Davos a fost întotdeauna templul globalizării, dar în 2026 clima a fost de fragmentare.
Abandonarea Agendei Climatice: Sub presiunea delegației americane, Forumul a evitat discuții centrale despre schimbările climatice și tranziția energetică — teme care sunt piloni ai politicii europene. Trump a catalogat politicile ecologice drept un "atac", generând indignare în rândul liderilor UE care văd clima ca o amenințare existențială și economică.
Protecționism vs. Acorduri Regionale: În timp ce SUA au întărit o agendă de "America First" și tarife pentru a reduce deficitul comercial, Uniunea Europeană a răspuns căutând autonomie strategică. Acest lucru a inclus accelerarea acordurilor cu Mercosur și India pentru a reduce dependența de piața americană.