Ca un analist care observă profund relațiile internaționale și piețele financiare, voi încerca să clarific logica de bază a confruntării dintre SUA și Iran, interesele părților implicate, precum și impactul acestor conflicte asupra prețurilor activelor blockchain și metalelor prețioase.

Conflictul în sine nu este un eveniment izolat, ci este rezultatul interacțiunii dintre diplomație, energie, militar și finanțe. Înțelegerea acestui lucru poate ajuta la clarificarea modului în care poate afecta fluctuațiile explozive ale piețelor economice.

În primul rând, să începem cu contextul și principalele cauze ale situației.

Confruntarea dintre Statele Unite și Iran se învârte adesea în jurul următoarelor contradicții profunde:

SUA are îngrijorări puternice pe termen lung cu privire la programul nuclear al Iranului și influența militară în regiune, considerând prevenirea obținerii de arme nucleare de către Iran o prioritate de securitate națională. Recent, au avut loc atacuri ale forțelor armate americane sau israeliene asupra instalațiilor nucleare iraniene, ceea ce arată că SUA nu se limitează doar la sancțiuni, ci ar putea lua și măsuri militare pentru a încetini sau distruge capacitatea de îmbogățire a uraniului a Iranului.

Iranul consideră proiectul său nuclear un simbol al suveranității, în timp ce aranjamentele strategice regionale (cum ar fi extinderea influenței prin intermediul grupurilor de miliții în Siria, Liban etc.) reprezintă cele mai directe strategii de securitate pentru a contracara SUA și Israel. Prezența militară a SUA în Golful Persic, sancțiunile împotriva Iranului și politica aliaților din Orientul Mijlociu (Israel, Arabia Saudită etc.) de a se opune Iranului continuă să acumuleze tensiuni.

Sancțiunile economice sunt, de asemenea, un instrument important. SUA își lovește economia Iranului prin restricționarea exporturilor financiare și energetice, dar Iranul reușește să mențină exporturi semnificative de țiței prin legături comerciale cu țări precum China.

Interesele părților implicate sunt extrem de complicate.

Pentru SUA, presiunea asupra Iranului este o strategie centrală pentru a preveni proliferarea nucleară și a menține siguranța aliaților din regiune, în timp ce transmite lumii un semnal politic că "nu se permite extinderea forțelor armate ale marilor puteri ostile și distrugerea ordinii regionale".

Pentru Iran, îmbunătățirea capacităților nucleare nu este doar o cerere energetică, ci și o monedă de schimb împotriva sancțiunilor americane, pentru a realiza autonomia strategică. În plus, prin cooperarea economică cu mari puteri precum China, Iranul încearcă să rupă starea de izolare, obținând capital și spațiu pe piață.

Țările din regiune, cum ar fi Arabia Saudită și Israel, sunt preocupate de propria siguranță și de dominația regională; Rusia și Uniunea Europeană impulsionează, în anumite perioade, soluții diplomatice în loc de escaladare militară; China menține o anumită colaborare cu Iranul pe baza cererii de energie și a strategiei "Belt and Road".

După ce am înțeles logica de bază a confruntării, să vedem acum mecanismele specifice prin care conflictele afectează piața activelor.

Cele mai directe efecte economice ale tensiunilor SUA-Iran se manifestă în fluctuațiile prețurilor activelor de refugiu. Luând ca exemplu metalele prețioase și energia:

Metalele prețioase (aur, argint, platină, paladiu) sunt de obicei considerate active de refugiu. În perioadele de escaladare a tensiunilor SUA-Iran, emoțiile de refugiu ale pieței cresc, ceea ce duce la creșterea prețurilor acestora; de exemplu, în perioadele de conflict concret, prețul aurului a crescut din cauza riscurilor geopolitice crescute.

Prețurile petrolului sunt legate mai direct de tensiunile regionale: Strâmtoarea Hormuz este un punct de trecere esențial pentru aproximativ o treime din comerțul mondial cu petrol maritim; în cazul în care apare un risc strategic, cum ar fi amenințarea Iranului de a bloca, prețurile petrolului vor crește, transmițând astfel costurile energetice către piețele mai largi.

Comparativ cu metalele prețioase tradiționale, activele blockchain (cum ar fi criptomonedele precum bitcoin) prezintă modele de reacție mai complexe. Deși conflictele minore sau evenimentele de știri pot provoca oscilații temporare, acțiunile generale ale pieței reflectă adesea mai mult emoțiile, fluxul de capital și tranzacțiile cu efect de levier, și nu întotdeauna oscilând în aceeași direcție ca metalele prețioase.

În anumite rapoarte despre izbucnirea conflictelor SUA-Iran, piața cripto a suferit o scădere semnificativă pe termen scurt, de exemplu, bitcoin a scăzut o dată sub pragul de o sută de mii de dolari, pentru a reveni apoi. Aceste scăderi inițiale sunt adesea cauzate de presiunea panicată de vânzare, dar recuperarea ulterioară reflectă corectarea tranzacțiilor impulsive de către participanții la piață.

Această fenomen are două cauze: pe de o parte, structura internă a pieței cripto este extrem de speculativă, cu fluxuri de capital care intră și ies rapid; pe de altă parte, activele blockchain nu sunt utilizate ca rezerve globale de bănci centrale sau instrumente tradiționale de refugiu, iar prețul lor este determinat în mare măsură de emoțiile traderilor și de pozițiile cu efect de levier. Acest lucru le face să reacționeze mai sensibil și temporar la evenimentele geopolitice, fără a urma neapărat logica de refugiu pe termen lung.

Impactul asupra metalelor prețioase este mai sistematic.

Aurul și argintul, ca active de refugiu, tind să crească în preț în perioade de incertitudine crescută, iar în momentele de relaxare a riscurilor sau de schimbare a așteptărilor de hedging, să se retragă. Metalele prețioase precum platină și paladiu sunt, de asemenea, influențate de cererea industrială; într-un context de încetinire a creșterii globale, prețurile lor mari pot inhiba cererea, generând astfel presiuni de retragere.

Această combinație înseamnă:

Dacă conflictul persistă și există o tendință de escaladare, prețurile metalelor prețioase tind să rămână ferme sau chiar să crească.

Dacă conflictul este de scurtă durată sau este rezolvat rapid prin intermediul diplomației, piața cripto ar putea reveni rapid, în timp ce metalele prețioase ar putea scădea după ce emoțiile de refugiu se diminuează.

Rezumat: Fundamentul confruntării dintre SUA și Iran este un conflict profund al intereselor strategice și de securitate; SUA încearcă să limiteze capacitățile militare și nucleare ale Iranului, în timp ce Iranul își menține autonomia strategică prin exporturi de energie și cooperare economică diplomatică. Această situație se reflectă cel mai evident în piață prin fluctuațiile activelor de refugiu și prețurile energiei - metalele prețioase sunt adesea împinse în sus, în timp ce criptomonedele depind mai mult de fluctuațiile pe termen scurt ale emoțiilor pieței. Pentru investitori, înțelegerea acestui conflict nu este un eveniment izolat, ci o reamintire a riscurilor din lanțul de aprovizionare financiar și energetic global, mai importantă decât simpla monitorizare a creșterilor și scăderilor activelor.

#美国伊朗对峙