Apariția unor noi stablecoin-uri promovate sub narațiuni de „stabilitate”, „geniu financiar” sau sprijin politic poate, la prima vedere, părea un pas înainte pentru adoptarea mainstream a criptomonedelor. Cu toate acestea, acest tip de activ introduce, de asemenea, riscuri profunde și structurale care nu ar trebui subestimate.

Un stablecoin centralizat—mai ales unul legat direct sau indirect de interesele statului, corporații sau figuri publice puternice—reintroduce aceleași defecte ale sistemului financiar tradițional în ecosistemul cripto: control, cenzură, înghețarea fondurilor și manipularea monetară. În loc să întărească descentralizarea, riscă să o submineze.

Cel mai mare pericol constă în iluzia de siguranță. Prin încrederea într-o monedă așa-zis „stabilă”, utilizatorii pot concentra lichiditatea sub un singur emitent, creând puncte unice de eșec. Când rezervele sunt opace, influențate politic sau dependente de decizii de reglementare în schimbare, riscul sistemic crește exponențial.

Pe termen lung, acest tip de stablecoin poate evolua într-un instrument de supraveghere financiară, capabil să urmărească tranzacțiile, să pună pe lista neagră adresele și să condiționeze modul în care sunt folosiți banii. În scenarii extreme, ar putea fi folosit pentru a face presiuni asupra piețelor, a suprima activele cu adevărat descentralizate precum Bitcoin sau a impune narațiuni economice oficiale.

Viitorul criptomonedelor va depinde de alegerea utilizatorilor între libertate cu volatilitate sau stabilitate cu control. Istoria financiară ne-a arătat deja costul celei din urmă.