Stimulentele ecologice sunt foarte importante pentru proiectele timpurii, dar adevărata întrebare este: ce rămâne pe lanț după ce stimulentele scad? Multe "prospere de date" sunt de fapt rezultatul subvențiilor; odată ce recompensele scad, volumul de tranzacții, activitatea adreselor și TVL-ul vor scădea asemenea unui reflux. Pentru a evalua eficacitatea stimulentelor în ecosisteme orientate spre plăți, precum Plasma, voi folosi trei criterii: retenție, reutilizare, structură.
Primul criteriu este retenția: nu te concentra doar pe adresele noi, ci urmărește activitatea după 7 zile de utilizare, dacă aceasta poate menține transferuri și interacțiuni zilnice stabile. Al doilea criteriu este reutilizarea: starea ideală a lanțului de plăți este "utilizatorul vrea să revină", așa că trebuie să verifici dacă frecvența tranzacțiilor fiecărei adrese active crește, dacă apar scenarii mai frecvente (abonamente, plăți comerciale, plăți în masă etc.), nu doar să faci o singură sarcină și să dispari. Al treilea criteriu este structura: stimulentele îndreaptă ecosistemul în direcția corectă - stocul de monede stabile crește și devine mai dispersat? Distribuția sumelor tranzacționate este mai sănătoasă? TVL-ul se extinde treptat de la un protocol unic la colaborarea mai multor protocoale? Aceste îmbunătățiri structurale reprezintă o "corectare" a subvențiilor, nu o "îngrijire a oilor".
Voi urmări de asemenea un semnal foarte important: când se schimbă intensitatea stimulentelor, dacă datele trec lin. Dacă recompensele scad cu 20%, dar tranzacțiile și activitatea scad doar cu 5% și se stabilizează rapid, înseamnă că există o cerere reală care a preluat; dacă recompensele se opresc brusc și datele se împușcă în jumătate, atunci este un caz tipic de manipulare a volumului. Când scrii, explică clar acest cadru, iar conținutul tău va semăna mai mult cu "cercetare", nu cu "urmărirea tendințelor".