În lumea reală, sistemele tehnologice trebuie inevitabil să se confrunte cu mediul legislativ și de reglementare.
O caracteristică importantă a BitTorrent este că nu încearcă să se integreze direct în instituțiile reale, ci își păstrează o dislocare structurală.
Protocolul în sine nu deține date și nu controlează fluxul de conținut, evitând astfel să fie inclus direct în cadrul de reglementare tradițional.
Această dislocare nu este o confruntare, ci o evitarea structurală.
Sistemul nu contestă regulile, ci le face greu de identificat punctele de aplicare clare.
Când tehnologia nu joacă activ un rol central, devine mai ușor să existe pe termen lung în realitatea complexă.