#vanar $VANRY În vastul peisaj al mitologiei indiene, puține grupuri sunt la fel de captivante și enigmatice ca Vanara Sena—armata maimuțelor care l-au ajutat pe Lord Rama în lupta sa împotriva regelui demon Ravana în Ramayana. Deși imaginația populară le descrie ca fiind maimuțe literale cu cozi, o privire mai atentă asupra textului și tradițiilor antice dezvăluie o identitate mai nuanțată și, poate, mai umană.

Etimologie și Identitate

Cuvântul Vanara derivă din două cuvinte sanscrite: Vana (pădure) și Nara (om), tradus ca "locuitor al pădurii". Unele interpretări sugerează că acest lucru se referă la o specie distinctă de Hominid preistoric care a locuit pădurile din sudul Indiei (în special Kishkindha, Karnataka de astăzi) și care avea trăsături faciale distincte, asemănătoare maimuțelor, cum ar fi maxilarele proeminente, părul asemănător blănii și, în unele interpretări, o coadă.

Interesant, Ramayana prezintă Vanaras ca având inteligență umană și civilizație, în ciuda descrierii lor fizice. Ei vorbeau sanscrită, urmau ritualuri elaborate de înmormântare și căsătorie, purtau haine și trăiau în societăți structurate.

Simbolism și Caracteristici

Vanaras sunt adesea considerați semi-divini sau Amsas (porțiuni) ale zeilor, creați pentru a-l ajuta pe Vishnu (în avatarul său ca Rama) să elibereze lumea de rău. Ei erau cunoscuți pentru:

Forța Supranaturală: Capabili să smulgă munți și bolovani pentru a-i folosi ca arme.

Metamorfoză: Abilitatea de a-și schimba apariția, utilizată faimos de Hanuman pentru a se transforma dintr-o figură de dimensiunea unui munte într-o creatură minusculă.